PLOIEŞTI

1857 - În primăvara acestui an, fraţii Mehedinţeanu inaugurează la Ploiești prima rafinărie de petrol din lume. „Fabrica de gaz” a fost construită special pentru a furniza Bucureştiului petrolul lampant necesar iluminatului public.
1870 - Pe data de 8 august, elita locală pune în acțiune planul mai multor orașe de a schimba domnitorul străin cu unul român. „Republica de la Ploiești”, la evenimentele căreia a participat și I.L. Caragiale, se încheie după câteva ore, când inițiatorii revoluției ploieștene sunt arestați de soldații sosiți de la București. Capul mișcării antidinastice, avocatul și ziaristul Alexandru Candiano Popescu devine după zece ani de la eveniment adjutantul Regelui Carol I.
1877 - În această primăvară , în timpul războiului ruso-turc, țarul Alexandru al II-lea își stabilește cartierul general la Ploiești, fiind primit cu entuziasm de locuitorii orașului. În afara țarului, la Ploiești sunt găzduiți toţi demnitarii importanţi ai imperiului, în total peste 700 de persoane sosite de la Sankt Petersburg. Astfel, pentru aproximativ trei săptămîni, Ploieștii devin de facto capitala Imperiului Țarist!
1882 - criticul literar Constantin Dobrogeanu Gherea, deschide în incinta Gării de Sud cel mai faimos restaurant dintr-o gară românească. În scurt timp faima restaurantului atinge cote maxime după ce este vizitat și apreciat de regele Carol I și de elita vremii, precum I. L. Caragiale, Alexandru Vlahuţă, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Bogdan Petriceicu Hașdeu sau Titu Maiorescu. Restaurantul a funcționat până în preajma Primului Război Mondial.
1900 - Orașul lui „Ce bei?” este denumirea mai puțin cunoscută a Ploieștilor interbelici. La acea vreme, în oraș funcționa o cârciumă la aproximativ 200 de locuitori, astfel că devenise o obișnuință ca ploieștenii să se  salute pe stradă cu întrebarea “Ce bei?” în loc de „Bună ziua”. Într-un oraș pestriț, dar în același timp cosmopolit, centru industrial și comercial al României, birtul era locul în care ploieștenii își petreceau timpul liber.
1935 - în prezenţa regelui Carol al II-lea sunt inaugurate Halele Centrale  capodoperă a arhitecturii interbelice românești, dar și una dintre cele mai moderne hale alimentare din întreaga Europă a acelor vremuri, realizare a arhitectului Toma T. Socolescu.
1943 -, aviația americană întreprinde primul atac masiv, de la joasă înălțime, asupra facilităților petroliere ale orașului. Raidul aerian nu și-a atins scopul deoarece nu s-a înregistrat o micşorare a capacităţii globale de producţie și rafinare a petrolului însă a însemnat cea mai mare pierdere înregistrată vreodată de aviația Statelor Unite ale Americii într-o bătălie aeriană. Ploieştiul devine cunoscut drept „Cimitirul bombardierelor”, mai târziu piloții americani numind această zi „Duminica Neagră”.
1960 - Hipodromul de Trap din București este mutat într-o singură noapte la Ploiești, din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Prima cursă hipică este organizată la Ploiești în anul 1961. Recent Hipodromul a trecut printr-un proces de reconstructie, fiind singurul hipodrom din țară care din țară care găzduiește curse de trap și galop.
1961 - la data de 8 octombrie este inaugurat Muzeul Petrolului, ca o recunoaştere a statutului oraşului Ploieşti de capitala aurului negru, rămânând de atunci unica instituţie muzeală, cu acest profil din întreaga Românie.
1963 - muzicianul Paul Constantinescu compune „Simfonia ploieșteană”, astfel că Ploieștiul devine singurul oraş din România care are propria simfonie. Întrebat de ce a compus o simfonie dedicată orașului natal, Paul Constantinescu a răspuns: „Când urbea mea natală mă primeşte cu braţele deschise şi taie viţelul cel gras, cum pot eu să-i răspund? Cu slabele mele puteri, prin ceea îmi este mai la îndemână, prin muzică!”.
1963 -  a fost un an bun pentru cultura ploieșteană de vreme ce profesorul Nicolae Simache pune bazele la Ploiești a singurului muzeu din Europa de est dedicat ceasului. Din 1972, Muzeul Ceasului este găzduit in Casa Luca Elefterescu, fiind în prezent cel mai vizitat muzeu al Ploieștiului, cu peste 35.000 de vizitatori anual.
1969 - Ploieștiul găzduiește primul festival de jazz din România în incinta Palatul Culturii. Interzis de regimul comunist în anii următori, festivalul a fost reluat în anul 2005 de către o mână de pasionați din oraș. Găzduit în prezent de Filarmonica „Paul Constantinescu”, evenimentul reusește în fiecare an să anime viața culturală a orașului, aducând la Ploiești nume importate din lumea jazz-ului.
1993 - la o jumătate de secol de la decesul compozitorului Paul Constantinescu, este înfiinţat Muzeul Memorial Paul Constantinescu, unicul muzeu ce avea să evoce memoria şi opera marelui compozitor ploieştean.

2002 - supranumit "Îngerul Blond", Nichita Stănescu va primi recunoaşterea autorităţilor, care vor decide înfiinţarea, în casa sa natală, a unui muzeu memorial, menit să ne reamintească tuturor cine a fost Nichita Stănescu (1933-1983).
2002 - pugilistul şi ploieşteanul Leonard Dorin Doroftei devine campion mondial la box, categoria semi-uşoară, în versiunea WBA, devenind totodată primul boxer profesionist român, campion mondial la această versiune.
2005 - echipa de baschet masculin Asesoft Ploieşti câştigă FIBA Europe Cup aceasta fiind (şi totodată rămânând de atunci), singura echipă de baschet masculin românească ce a câştigat vreodată un trofeu european.
2016 - primul şi singurul (la acea vreme şi mult timp după aceea), sens giratoriu rutier suspendat din România, este inaugurat la ieşirea din Ploieşti, fluidizând traficul spre şi dinspre comunele învecinate Păuleşti şi Blejoi.

Mental sau mintal ?

Fără nici un dubiu că titlul nu spune mare lucru multora dintre noi însă este o  mare diferenţă între cei doi termeni. Şi fiindcă observ că sunteţi şi mai nedumeriţi vă rog să îmi permiteţi să încerc să vă lămuresc cam cum stau lucrurile. Pentru acest lucru voi lucra (aşa de început), cu cea mai pertinentă sursă şi anume DEX-ul editat de Academia Română.

MENTÁL, -Ă, mentali, -e, adj., s. n. Care se referă la mentalitate, privitor la mentalitate. ◊ (Substantivat) Mentalul colectiv. – Din fr. mental.

MINTAL(Ă), mintali, -e, adj. = Care se referă la minte, care aparține minții, care se face în minte. Calcul mintal. ▭ închipuiește-ți ce-ar fi cînd s-ar uni, printr-o organizație perfectă, sforțările mintale ale tuturor oamenilor spre aceeași țintă! REBREANU, P. S. 40. ◊ Alienație mintală = nebunie. Debil mintal = bolnav care prezintă întîrzieri sau opriri în dezvoltarea facultăților psihice (inteligență, memorie, atenție etc).

Dar DEX-ul  doar defineşte, dar nu deosebeşte, motiv pentru care vă propun să vedem ce spun specialiştii despre cei doi termeni.

Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale şi este o parte esenţială a vieţii noastre, desemnând generic modul în care oamenii se înţeleg şi se integrează în familie, la serviciu sau în comunitate cu semenii lor. Sănătatea psihică poate fi definită în termeni generali drept capacitatea individului de a menţine echilibrul între funcţiile intelectuale şi afective şi de a se integra cu supleţe în viaţa socială.

Sănătatea mentală - O definiţie acceptată a stării de sănătate mentală a fost formulată undeva în anul 1999 şi “reprezintă stări medicale caracterizate prin alterări în gândire, dispozitie sau comportament (sau o combinaţie a acestora) asociate cu distres sau alterarea funcţionării”.

OK, dacă este să mă întrebaţi pe mine v-aş spune că sănătatea mentală este tratată de psiholog, iar sănătatea mintală de psihiatru, dar de multe ori aceştia colaborează la acelaşi caz, acesta fiind un factor de confuzie a termenilor. Un alt factor care crează confuzie este deosebirea înre boală şi sănătate mintală, deosebire  pe  care am să încerc s-o explic acum. Semnele, simptomele şi afectarea în funcţionare, care marchează boala mintală, sunt precizate în manualele de diagnosticare. Aceste manuale îi ajută pe psihiatri să definească diagnosticele, de la A la Z. De ce este important ca pacienţii să fie diagnosticaţi şi să li se pună ”etichete” care ar putea atrage şi stigmatizarea din partea celor din jur? De ce contează un diagnostic specific dacă linia dintre sănătate şi boala mintală este aşa de neclară? Un motiv ar fi acela că asigurările de sănătate plătesc doar dacă există un diagnostic conform manualelor internaţionale. Dar cel mai important este faptul că astfel pacientul poate beneficia de tratament adecvat – pentru a trata bine este nevoie să se ştie ce boala este.

O altă sursă de confuzie vine din limba engleză unde atât sănătatea mentală cât şi sănătatea mintală se scrie la fel menthal health. Mentalul se cultivă, mintalul se dobândeşte, mintalul se tratează medicamentos iar mentalul cu şedinţe de consiliere psihologică, NU noi ci specialiştii decid cât, când şi ce fel de terapie se aplică unui subiect.

Şi fiindcă se spune că mentalul se poate educa (şi) prin lectură  subsemnatul, alături de redacţia revistei, îşi ia angajamentul să revină cu alte materiale care să aducă şi alte elemente care, sperăm noi, vor aduce noi lămuriri pentru acest domeniu incredibil de vast !!!